{"id":12630,"date":"2020-08-13T10:37:17","date_gmt":"2020-08-13T08:37:17","guid":{"rendered":"http:\/\/cjbuzau.ro\/?page_id=12630"},"modified":"2023-09-18T12:50:04","modified_gmt":"2023-09-18T10:50:04","slug":"tezaurul-de-la-pietroasele","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/cjbuzau.ro\/tezaurul-de-la-pietroasele\/","title":{"rendered":"Tezaurul de la Pietroasele"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

 <\/strong><\/p>\n

Tezaurul de la Pietroasa – Clo<\/strong>\u0219ca cu puii de aur<\/strong><\/h4>\n

\u201eClo\u0219ca cu puii de aur\u201d  este unul dintre cele mai importante tezaure arheologice descoperite vreodat\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103. De la descoperirea acestuia \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, a st\u00e2rnit interesul istoricilor \u0219i imagina\u021bia celor care l-au v\u0103zut.<\/p>\n

Tezaurul de la  Pietroasa a fost, de-a lungul timpului, prilej de prad\u0103, de dispute politice, de \u00eendelungate studii \u0219tiin\u021bifice, \u201cdezmembrat, brutalizat, furat, reg\u0103sit, plecat \u00een exil la Moscova \u0219i redob\u00e2ndit c\u00e2nd nimeni nu mai spera\u201d, provoc\u00e2nd adev\u0103rate drame \u00een r\u00e2ndul celor care l-au avut \u00een preajm\u0103.<\/p>\n

Tezaurul a fost descoperit \u00een prim\u0103vara anului 1837 de c\u0103tre Stan Avram \u0219i Ion Lemnaru c\u00e2nd efectuau lucr\u0103ri de extragere a pietrei din zon\u0103. \u00cen punctul \u201cPoiana Crudului\u201d, ace\u0219tia au g\u0103sit un tezaur format din 22 de piese din aur. Dup\u0103 un an \u00een care cei doi reu\u0219esc s\u0103 \u021bin\u0103 comoara ascuns\u0103, Lemnaru \u0219i Stan l-au cunoscut pe Anastase Verusi, antreprenor albanez al podului aflat \u00een construc\u021bie peste apa C\u00e2ln\u0103ului, care cump\u0103r\u0103 pentru 4000 de pia\u0219tri toate cele 22 de piese. Acesta deformeaz\u0103 majoritatea obiectelor, iar tava mare o taie cu un topor.<\/p>\n

Verusi este denun\u021bat de arenda\u0219ul Frunz\u0103-Verde, arenda\u0219ul mo\u0219iei din Pietroasa \u0219i astfel \u00een 1838 descoperirea tezaurului de la Pietroasa devine public\u0103. Ancheta a condus la arestarea celor doi descoperitori \u0219i a lui Anastase Verusi, \u00eens\u0103 din cele 22 de piese care compuneau tezaurul \u00een momentul descoperirii \u0219i care c\u00e2nt\u0103reau peste 40 de kilograme de aur, nu au mai fost g\u0103site dec\u00e2t 12 (tava mare, cana \u00eenalt\u0103-oenoche, patru fibule, dou\u0103 co\u0219ule\u021be, patera \u0219i trei colane) \u00een greutate de 19,919 kg. Restul obiectelor au fost cel mai probabil topite \u00een perioada c\u00e2nd s-au aflat \u00een posesia lui Verusi \u0219i nu au mai fost niciodat\u0103 recuperate.<\/p>\n

Valoarea istoric\u0103 \u0219i artistic\u0103 a pieselor care compuneau tezaurul a fost repede remarcat\u0103 de oamenii de cultur\u0103 ai vremii. Primul care se ocup\u0103 de cercetarea tezaurului este profesorul Petrache Poenaru, care furnizeaz\u0103 \u0219i numeroase informa\u021bii pentru cele mai importante gazete ale vremii (Curierul rom\u00e2nesc, Albina rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Gazeta de Transilvania).<\/p>\n

Importan\u021ba deosebit\u0103 a tezaurului a fost apreciat\u0103 \u0219i de c\u0103tre conducerea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti care prin decretul domnesc al lui Alexandru Dimitrie Ghica, hot\u0103ra, la 26 iulie 1838, expunerea lui permanent\u0103 \u00eentr-un muzeu. Primul loc ales pentru expunerea tezaurului a fost \u00een cadrul colec\u021biilor \u0218colii Sf. Sava, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1842. Aici a fost v\u0103zut \u00een anul 1961 de Alexandru Odobescu, care \u00ee\u0219i va dedica \u00eentreaga via\u021b\u0103 studiului acestor piese. Acesta a publicat lucrarea  \u201eLe tresor de Pietrossa\u201d \u00eentre anii 1889-1900 la Paris \u0219i Leipzig.<\/p>\n

Devenit cel mai valoros tezaur descoperit pe teritoriul Rom\u00e2niei, \u201eClo\u0219ca cu puii de aur\u201d a fost prezentat\u0103 al\u0103turi de Chihlimbarul de Col\u021bi, ambele din jude\u021bul Buz\u0103u, la Expozi\u021bia Universal\u0103 de la Paris din 1867.<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eencheierea expozi\u021biei de la Paris, tezaurul a fost expus la Londra, iar \u00een anul 1872,  s-a aflat la Expozi\u021bia Interna\u021bional\u0103 de la Viena.<\/p>\n

Readus \u00een \u021bar\u0103, tezaurul este expus la Muzeul Na\u021bional, al c\u0103rui sediu se afla \u00een cl\u0103direa Universit\u0103\u021bii. \u00cen noiembrie 1875 este sustras \u0219i o parte din piese sunt deteriorate. Este recuperat de autorit\u0103\u021bi \u0219i este supus unor minu\u021bioase lucr\u0103ri de restaurare. \u00cen martie 1884, tezaurul este salvat din incendiul izbucnit \u00een sediul Muzeului Na\u021bional.<\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile prin care au trecut piesele tezaurului, \u00eel fac pe regele Carol I s\u0103 ia decizia trimiterii lor la Berlin pentru restaurare \u00een atelierul orfevrierului Paul Telge.<\/p>\n

Aici, pe l\u00e2ng\u0103 restaurarea pieselor deteriorate se realizeaz\u0103 \u0219i mai multe copii prin metoda galvanoplastiei, una dintre ele afl\u00e2ndu-se \u00een prezent la Muzeul Jude\u021bean Buz\u0103u.<\/p>\n

Dup\u0103 restaurarea din 1884, tezaurul se \u00eentoarce la Bucure\u0219ti \u0219i r\u0103m\u00e2ne expus la Muzeul Na\u021bional p\u00e2n\u0103 \u00een 1917, c\u00e2nd este trimis la Moscova cu tot tezaurul Rom\u00e2niei. Dup\u0103 o perioad\u0103 de  aproape 40  de ani, \u201eClo\u0219ca cu puii de aur\u201d se \u00eentoarce definitiv \u00een Rom\u00e2nia, fiind expus din 1972 la Muzeul Na\u021bional de Istorie din Bucure\u0219ti.<\/p>\n

La mai mult de 180 de ani de la descoperire, v\u0103lul de incertitudune planeaz\u0103 \u00eenc\u0103 asupra Tezaurului de la Pietroasa, \u0219tiin\u021ba nereu\u0219ind s\u0103 r\u0103spund\u0103 cu certitudine la unele \u00eentreb\u0103ri privind semnifica\u021bia pieselor,  cine l-a f\u0103urit \u0219i cui i-a apar\u021binut, c\u00e2nd a fost \u00eengropat \u0219i de c\u0103tre cine?<\/p>\n

\u00cen loc de r\u0103spunsuri, expunem punctul de vedere al Muzeului Na\u021bional de Istorie al Rom\u00e2niei:<\/p>\n

\u201cSemnifica\u021bia pieselor din Tezaurul de la Pietroasa s-a schimbat continuu de-a lungul istoriei lor \u00een func\u021bie de conjunctura \u00een care au fost manipulate. Vasele pot fi v\u0103zute evolu\u00e2nd at\u00e2t \u00een mediul sacru c\u00e2t \u0219i profan, ceremonia religioas\u0103 presupun\u00e2nd adesea \u0219i banchetul, iar \u201epodoabele\u201d, ca \u00eensemne de statut, folosite pentru marcarea \u0219i afirmarea pozi\u021biei sociale, poart\u0103 \u00een sine sacralitate presupus\u0103 de investitur\u0103. Fiecare \u00een parte au \u00eens\u0103 propria lor biografie, unele au fost lucrate probabil \u00een Imperiu, iar altele \u00een spa\u021biul \u201ebarbar\u201d din afara acestuia, un timp au fost folosite sau tezaurizate, particip\u00e2nd la jocul negocierii statutului unor indivizi sau chiar a unor comunit\u0103\u021bi \u00eentregi, pentru ca apoi selectarea \u0219i depunerea lor \u00eempreun\u0103 s\u0103 le confere o semnifica\u021bie comun\u0103 transform\u00e2ndu-le  peste secole \u00eentr-o descoperire arheologic\u0103 \u0219i apoi \u00een exponate. \u00cencercarea de a oferi un r\u0103spuns \u00eentreb\u0103rilor legate de Tezaurul de la Pietroasa devine un proces complicat, \u00een care privirea de ansamblu \u0219i cercetarea detaliilor cap\u0103t\u0103 o pondere comparabil\u0103. Fiecare r\u0103spuns \u0219i fiecare detaliu \u00een parte nasc alte \u00eentreb\u0103ri \u0219i astfel, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei descoperim tainele \u0219i semnifica\u021biile de dinainte de depunere, \u00eei ducem mai departe povestea \u0219i \u00eei construim istoria de dup\u0103 descoperire.\u201d<\/p>\n

Locul unde a fost descoperit Tezaurul poate fi vizitat. Aici a fost amenajat un amfiteatru care are drept lait-motiv piese reprezentative ale tezaurului sculptate \u00een piatr\u0103 alb\u0103 de N\u0103eni. Pentru vizionarea unui material video despre amfiteatru, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 accesa\u021bi urm\u0103torul link: https:\/\/youtu.be\/II_jSe2n0i8<\/a><\/p>\n

Odat\u0103 cu implementarea noului proiect al Consiliului Jude\u021bean Buz\u0103u, care are ca obiectiv valorificarea turistic\u0103 a patrimoniului cultural de interes na\u021bional \u0219i local reprezentat de situri arheologice, jude\u021bul Buz\u0103u va deveni un reper important pe harta pasiona\u021bilor de turism cultural, istoric \u0219i arheologic.  Se are \u00een vedere reconstruirea \u0219i promovarea unor monumente istorice\/construc\u021bii antice de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 precum Ansamblul Castrul – Termele Romane de la Pietroasele, ca parte a unui ansamblu monumental \u0219i arhitectonic roman de importan\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103, precum \u0219i realizarea unui muzeu de sit.<\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n