{"id":12966,"date":"2020-09-10T13:03:15","date_gmt":"2020-09-10T11:03:15","guid":{"rendered":"http:\/\/cjbuzau.ro\/?page_id=12966"},"modified":"2023-09-18T12:49:03","modified_gmt":"2023-09-18T10:49:03","slug":"comuna-pietroasele-dealul-istrita","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/cjbuzau.ro\/comuna-pietroasele-dealul-istrita\/","title":{"rendered":"Comuna Pietroasele (Dealul Istri\u021ba)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

 <\/h4>\n

Scurt\u0103 descriere<\/strong><\/h4>\n

\u00cen extremitatea sudic\u0103 a Subcarpa\u021bilor Buz\u0103ului, \u00een apropierea grani\u021bei cu jude\u021bul Prahova, se afl\u0103 Dealul Istri\u021bei, un areal cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103, cultural\u0103 \u0219i arheologic\u0103 deosebit\u0103.<\/p>\n

Comuna Pietroasele<\/strong> este localizat\u0103 \u00een sudul Dealului Istri\u021ba \u0219i a c\u0103p\u0103tat vizibilitate, at\u00e2t pe plan na\u021bional, c\u00e2t \u0219i interna\u021bional, datorit\u0103 tezaurului numit \u201eClo\u015fca cu puii de aur\u201d, vinului de Pietroasele \u015fi sitului arheologic roman. La acestea se adaug\u0103 \u0219i cetatea dacic\u0103 de la Pietroasa Mic\u0103 \u2013 Gruiu D\u0103rii. Datorit\u0103 prezen\u021bei acestor monumente de mare importan\u021b\u0103 istoric\u0103 aceasta este supranumit\u0103 \u0219i ,,comuna-muzeu\u201d.<\/p>\n

Tezaurul de la Pietroasele<\/strong> sau \u201eClo\u0219ca cu puii de aur\u201d a fost descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een prim\u0103vara anului 1837 de c\u0103tre Stan Avram \u0219i Ion Lemnaru \u00een timp ce efectuau lucr\u0103ri de extragere a pietrei din zon\u0103. De la descoperirea acestuia \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, a st\u00e2rnit interesul istoricilor \u0219i imagina\u021bia celor care l-au v\u0103zut. Pentru a afla povestea tumultoas\u0103 a celui mai important tezaur arheologic descoperit \u00een \u021bara noastr\u0103, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 accesa\u021bi http:\/\/cjbuzau.ro\/tezaurul-de-la-pietroasele\/<\/a>.<\/p>\n

Situl arheologic roman<\/strong> este compus din castru, therme, patru necropole cu arme romane \u0219i o a\u0219ezare civil\u0103. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103 sunt vizibile doar castrul \u015fi thermele romane (denumite de speciali\u015fti \u201eEdificiul cu hypocaust”).<\/p>\n

Castrul Roman<\/strong> a fost descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een timpul cercet\u0103rilor asupra locului \u00een care a fost g\u0103sit tezaurul \u201eClo\u0219ca cu puii de aur\u201d, dup\u0103 ce vreme de dou\u0103 milenii a fost \u00eengropat (\u00een anul 360 d.Hr acesta \u00eencet\u00e2ndu-\u0219i existen\u0163a).<\/p>\n

Castrul a fost construit de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare, \u00een perioada campaniei de ap\u0103rare a Constantinopolului din anul 332 d.Hr. \u0219i a ad\u0103postit \u201eLegiunea a XI-a Claudia\u201d venit\u0103 de la Durostorum (ast\u0103zi Silistra, \u00een N-E Bulgariei).<\/p>\n

Construirea acestui castru, aici, la frontiera nordic\u0103 a imperiului a avut scopul de  a monitoriza \u0219i semnaliza avansul cetelor migratoare care se apropiau de imperiu, dar \u0219i pentru a oferi o prim\u0103 ap\u0103rare \u00eempotriva acestora.<\/p>\n

Incinta castrului avea form\u0103 rectangular\u0103 (cu laturile de 130 x 160 m), iar zidurile acestuia aveau o grosime de 3 m, fiind construite din blocuri de piatr\u0103 cioplite.<\/p>\n

\u00cen iulie 1976, la o distan\u0163\u0103 de 400 metri Est de castru, au fost descoperite thermele romane<\/strong> sau edificiul cu hypocaust. Au fost identificate \u0219i cercetate par\u021bial 7 \u00eenc\u0103peri, cercetarea \u00een totalitate a edificiului fiind \u00eengreunat\u0103 de faptul c\u0103 partea de nord a acestuia se afl\u0103 \u00een \u00eentregime sub \u0218oseaua Greceanca \u2013 \u0218ar\u00e2nga. S\u0103lile cercetate s-au dovedit a avea func\u021bionalit\u0103\u021bi diferite, printre care: laconicum (<\/em>\u00eenc\u0103pere cu abur fierbinte), caldarium<\/em> (bazinul cu ap\u0103 cald\u0103), apodyterium<\/em> (vestiarul) \u0219i tepidarium<\/em> (camera de transpira\u021bie u\u0219oar\u0103).<\/p>\n

Speciali\u0219tii sus\u021bin c\u0103 b\u0103ile romane de la Pietroasele au fost o construc\u0163ie impresionant\u0103 at\u00e2t din punct de vedere al tehnicii de construire, c\u00e2t \u0219i ca aspect. Culoarele \u015fi \u00eenc\u0103perile erau pardosite cu pl\u0103ci de marmur\u0103 alb\u0103, iar pere\u0163ii erau decora\u0163i cu fresc\u0103 multicolor\u0103 \u00een culori de albastru, ro\u015fu, galben \u0219i alb (p\u0103strat\u0103 \u00een unele locuri \u00een sit).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een prezent au fost descoperite patru necropole <\/strong>romane. Inventarul mormintelor cercetate este bogat \u0219i variat \u0219i este compus din: vase de ceramic\u0103, accesorii vestimentare (catarame \u0219i fibule), obiecte de podoab\u0103 (cercei, br\u0103\u021b\u0103ri), unelte de uz caznic (cu\u021bite), monede romane \u0219i arme de factur\u0103 roman\u0103.<\/p>\n

Ruinele Cet\u0103\u0163ii dacice fortificate de la Gruiu D\u0103rii<\/strong>, din satul Pietroasa Mic\u0103, sunt considerate ca fiind unul din cele mai importante monumente ale geto-dacilor, reflect\u00e2nd aspecte importante din via\u0163a lor spiritual\u0103. Cetatea reprezint\u0103 un important centru regional de cult pentru comunit\u0103\u0163ile de geto-daci din zona de curbur\u0103 a Carpa\u0163ilor, un loc special \u00een care aveau loc diverse ritualuri \u015fi depuneri de ofrande dedicate zeilor \u015fi celor trecu\u0163i \u00een nefiin\u0163\u0103.<\/p>\n

Arheologii au scos la lumin\u0103 zidurile de ap\u0103rare, pere\u021bii unor locuin\u021be \u015fi mai multe movili\u0163e \u00een care se aflau ofrande aduse zeilor: vase de lut, podoabe, unelte \u015fi arme.<\/p>\n

Valoarea deosebit\u0103 a sitului este dat\u0103 de faptul c\u0103 zona ascunde vestigii din perioade istorice diferite. La o ad\u00e2ncime de 3 – 3,5 metri sub cetatea dacic\u0103 se afl\u0103 o a\u015fezare neolitic\u0103 cu o vechime de 5.500 – 5.700 de ani, care a disp\u0103rut \u00een urma unui conflict armat sau a unui incendiu. Una dintre piesele importante descoperite aici este biberonul din epoca pietrei. Vechimea a\u015fez\u0103rii neolitice \u0219i a biberonului a fost confirmat\u0103 de un laborator de specialitate din Germania. Cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 satul neolitic descoperit la Gruiu D\u0103rii face parte din extremitatea sudic\u0103 a culturii Cucuteni, una dintre cele mai avansate civiliza\u021bii europene de acum cinci-\u0219ase milenii. <\/p>\n

Comuna Pietroasele este celebr\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i \u00een afara ei \u0219i datorit\u0103 vinurilor<\/strong> ob\u021binute aici. Comuna este localizat\u0103 \u00een cadrul uneia dintre cele mai mari podgorii din \u021bara noastr\u0103 (cea de la Dealul Mare), tot aici afl\u00e2ndu-se \u0219i Sta\u021biunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur\u0103 \u0219i Vinifica\u021bie Pietroasa. <\/strong><\/p>\n

Cel mai apreciat sortiment de vin este reprezentat de \u201eT\u0103m\u00e2ioasa Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, fiind \u0219i cel care a ob\u021binut cele mai multe premii la concursurile na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale. \u00cen urma particip\u0103rii la \u201eConcursul Interna\u021bional de vinuri aromate Muscats du Monde\u201d din Fran\u021ba, Sta\u021biunea de Cercetare Pietroasa a ob\u021binut Medalia de Aur cu T\u0103m\u00e2ioasa Rom\u00e2neasc\u0103 din anul 1986. Aceast\u0103 medalie interna\u021bional\u0103 are o mare importan\u021b\u0103 at\u00e2t pentru Pietroasa, c\u00e2t \u0219i pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Sta\u021biunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur\u0103 \u0219i Vinifica\u021bie Pietroasa a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1893 \u015fi a fost prima unitate de acest fel din Rom\u00e2nia. Aceasta ofer\u0103 tuturor pasiona\u021bilor de vin \u0219i de istorie viti-vinicol\u0103 tururi complete prin linia veche de vinifica\u021bie, prin linia modern\u0103, \u00een vinoteca sta\u021biunii \u0219i prin viile care se \u00eentind pe Dealul Istri\u021ba.<\/p>\n

 <\/p>\n

Informa\u021bii utile:<\/strong><\/h4>\n