{"id":351,"date":"2017-07-09T22:33:03","date_gmt":"2017-07-09T22:33:03","guid":{"rendered":"http:\/\/cjbuzau.fivetn.com\/?page_id=351"},"modified":"2021-06-24T12:08:02","modified_gmt":"2021-06-24T10:08:02","slug":"prezentare-economica","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/cjbuzau.ro\/prezentare-economica\/","title":{"rendered":"Prezentarea jude\u021bului"},"content":{"rendered":"
Jude\u021bul Buz\u0103u este situat \u00een partea de sud-est a Rom\u00e2niei, intre 44\u00b044′ \u0219i 45\u00b049′ latitudine nordic\u0103 \u0219i \u00eentre 26\u00b004′ \u0219i 27\u00b026′ longitudine estic\u0103, av\u00e2nd ca vecini jude\u021bele Bra\u0219ov \u0219i Covasna la nord-vest; Vrancea la nord-est, Br\u0103ila la est; Ialomi\u021ba la sud \u0219i jude\u021bul Prahova la vest.<\/p>\n
Suprafa\u021ba jude\u021bului este de 6.102,6 km2 <\/sup>(17% din suprafa\u021ba Regiunii Sud-Est \u0219i 2,6% din suprafa\u021ba \u021b\u0103rii).<\/p>\n Jude\u021bul Buz\u0103u se \u00eentinde pe aproape tot bazinul hidrografic al r\u00e2ului Buz\u0103u care izvor\u0103\u0219te din curbura Carpa\u021bilor.<\/p>\n Dup\u0103 m\u0103rime, jude\u021bul Buz\u0103u ocup\u0103 locul 3 pe Regiune (dup\u0103 Tulcea \u0219i Constan\u021ba) \u0219i locul 17 pe \u021bar\u0103.<\/p>\n Din punct de vedere al provinciilor istorice, Buz\u0103ul se afl\u0103 \u00een Muntenia, \u00eenvecin\u00e2ndu-se cu celelalte dou\u0103 mari provincii rom\u00e2ne\u0219ti – Moldova \u0219i Transilvania, pozi\u021bie geo-politic\u0103 care a influen\u021bat de-a lungul timpului evolu\u021bia \u0219i dezvoltarea jude\u021bului.<\/p>\n Leg\u0103tura jude\u021bului cu celelalte regiuni din \u021bar\u0103 se face prin:<\/p>\n Jude\u021bul este str\u0103b\u0103tut de magistrala feroviar\u0103 \u2013 linia 500 \u2013 de importan\u021b\u0103 european\u0103 pe ruta Bucure\u0219ti \u2013 Ploie\u0219ti \u2013 Buz\u0103u \u2013 Foc\u0219ani \u2013 Bac\u0103u – Suceava.<\/p>\n \u00cenc\u0103 din secolul XIX gara Buz\u0103u era un important nod feroviar, cu linii na\u021bionale spre Br\u0103ila, Gala\u021bi, Constan\u021ba \u0219i Bra\u0219ov, precum \u0219i o linie local\u0103 spre Nehoiu.<\/p>\n <\/p>\n Principala bog\u0103\u021bie montan\u0103 o constituie lemnul. P\u0103durile alc\u0103tuiesc una dintre importantele bog\u0103\u021bii naturale ale jude\u021bului, zona montan\u0103 concentr\u00e2nd cea mai mare parte din suprafa\u021ba acoperit\u0103 cu p\u0103duri \u0219i totodat\u0103 cel mai \u00eensemnat volum de mas\u0103 lemnoas\u0103, flora \u0219i fauna caracteristice acestei zone.<\/p>\n Masivele forestiere \u00eenchegate se extind din v\u00e2rful L\u0103c\u0103u\u021b \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een culmea Siriului.<\/p>\n Din produsele secundare ale p\u0103durii sunt valorificate plantele medicinale \u0219i fructele de p\u0103dure.<\/p>\n Poten\u021bialul hidrografic este reprezentat de r\u00e2ul Buz\u0103u, pe cursul c\u0103ruia exist\u0103 dou\u0103 amenaj\u0103ri hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectric\u0103 Nehoia\u0219u \u0219i barajul C\u00e2nde\u0219ti, cu amenajarea hidroenergetic\u0103 C\u00e2nde\u0219ti-Verne\u0219ti-Simileasca. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea mai exist\u0103 5 centrale hidroelectrice de mic\u0103 putere, amplasate pe r\u00e2urile B\u00e2sca f\u0103r\u0103 Cale, B\u00e2sca cu Cale, B\u00e2sca \u0219i Sl\u0103nic.<\/p>\n Jude\u021bul Buz\u0103u are al doilea poten\u021bial eolian al \u021b\u0103rii, dupa zona Dobrogea, neexploatat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n Subsolul este bogat \u00een depozite de origine organic\u0103 (petrol, c\u0103rbune, chihlimbar, calcar) \u0219i mineral\u0103 (sare, gresie, argil\u0103, nisipuri, pietri\u0219uri).<\/p>\n Petrolul constituie \u00een prezent principala bog\u0103\u021bie a jude\u021bului, \u00een zonele Berca \u0219i Monteoru g\u0103sindu-se singurul depozit la suprafa\u021b\u0103 din Europa.<\/p>\n \u00cen sud-estul jude\u021bului se g\u0103sesc gaze naturale, exploatate de peste 40 de ani.<\/p>\n C\u0103rbunele are putere caloric\u0103 slab\u0103, g\u0103sindu-se \u00een cantit\u0103\u021bi mici, ceea ce \u00eel face neexploatabil.<\/p>\n Calcarele din zona subcarpatic\u0103 (Istri\u021ba M\u0103gura) au fost exploatate \u00een numeroase cariere, cele mai mari fiind la Ciuta \u0219i Vipere\u0219ti.<\/p>\n \u00cen zona P\u0103t\u00e2rlagele se extrag nisipuri cuar\u021boase \u0219i diatomita.<\/p>\n La nord-est de municipiul Buz\u0103u (Simileasca), la Berca (S\u0103tuc) \u0219i \u00een sud-vestul municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat se exploateaz\u0103 argila, de calitate superioar\u0103, folosita \u00een industria materialelor de construc\u021bie.<\/p>\n \u00cen albia Buz\u0103ului, a R\u00e2mnicului \u0219i a altor r\u00e2uri se g\u0103sesc rezerve importante de pietri\u0219uri \u0219i nisipuri, \u00een multe locuri exist\u00e2nd balastiere.<\/p>\n Z\u0103caminte de sare se g\u0103sesc la M\u00e2nz\u0103le\u0219ti, Bisoca, Br\u0103tile\u0219ti, Goide\u0219ti; al\u0103turi de acestea se afl\u0103 gipsuri \u0219i chihlimbar. Chihlimbarul, datorit\u0103 variet\u0103\u021bii de nuan\u021be \u0219i a dimensiunilor mari ale buc\u0103\u021bilor extrase, a fost c\u0103utat \u00eenc\u0103 din secolul trecut, f\u0103r\u0103 a constitui o opera\u021bie permanent\u0103. Se g\u0103se\u0219te \u00een depozitele oligocene din perimetrul Ml\u0103jet \u2013 Sibiciu \u2013 Col\u021bi \u2013 Bozioru \u2013 Plo\u0219tina – Terca. Dimensiunile elementelor variaz\u0103 de la c\u00e2teva grame p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva kilograme, cele mai mari exemplare fiind g\u0103site \u00een albia Sibiciului, \u00een apropiere de Col\u021bi.<\/p>\n Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate \u00een iod, se afl\u0103 la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fi\u0219ici, Balta Alb\u0103, Str\u0103jeni, Nifon, Lop\u0103tari. Izvoarele de la Siriu-B\u0103i, cu o temperatur\u0103 medie de 30 grade Celsius \u0219i un debit de aproape 4000 l\/h ofer\u0103 posibilit\u0103\u021bi de tratament \u00een boli reumatismale. N\u0103molul de la Balta Alb\u0103, cu un procent redus de substan\u021be organice, cu o concentra\u021bie \u00een s\u0103ruri de 12471,9 mg\/kg (\u00een care predomin\u0103 ionii de clor, sodiu, magneziu), de\u0219i cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutic\u0103, este \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 folosit.<\/p>\n <\/p>\n Prezint\u0103 varia\u021bii \u0219i elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipuri de relief: c\u00e2mpie, deal, munte.<\/p>\n La c\u00e2mpie se dezvolt\u0103 o vegeta\u021bie caracteristic\u0103 stepei \u0219i silvostepei.<\/p>\n \u00cen step\u0103, vegeta\u021bia a fost \u00eenlocuit\u0103 pe mari \u00eentinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excep\u021bia islazurilor, v\u0103ilor \u0219i s\u0103r\u0103turilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase \u0219i, mai pu\u021bin, cu pomi fructiferi \u0219i vi\u021b\u0103 de vie. Vegeta\u021bia natural\u0103 este reprezentat\u0103 de specii ierboase: pelini\u021ba, p\u0103l\u0103mida, pelinul, ciulinul, coada \u0219oricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul. Vegeta\u021bia lemnoas\u0103 este rar\u0103, reprezentat\u0103 mai ales de salc\u00e2m, dud, ulm, plop, tei \u0219i arbu\u0219ti ca m\u0103ce\u0219ul.<\/p>\n \u00cen silvostep\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 terenurile ocupate de culturi, apar p\u0103duri limitate la arii mai restr\u00e2nse, r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale codrilor de alt\u0103dat\u0103, cum sunt cele de la Ru\u0219e\u021bu, Br\u0103deanu, V\u0103leanca, Cr\u00e2ngul Buz\u0103ului, Frasinu, Sp\u0103taru \u0219i cele de la nord-est de ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat. La sud-vest de municipiul Buz\u0103u, \u00een c\u00e2mpie, se afl\u0103 p\u0103durea Sp\u0103taru, rezerva\u021bie floristic\u0103 cu o suprafa\u021b\u0103 de 165 ha, unde predomin\u0103 frasinul pufos (Fraxinus pallisae<\/em>), stejarul (Quercus robur<\/em>), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora<\/em>), jugastrul (Acer campestre<\/em>), p\u0103rul p\u0103dure\u021b (Pirus piraster<\/em>), ar\u021barul t\u0103t\u0103resc (Acer tataricum<\/em>). Specii asem\u0103n\u0103toare vegeteaz\u0103 \u0219i \u00een p\u0103durea Frasinu, rezerva\u021bie cu suprafa\u021ba de 158 ha. P\u0103durea este de tip fr\u0103sinet de depresiune din silvostep\u0103, numai aici g\u0103sindu-se \u00eempreun\u0103 cele dou\u0103 specii de frasin: Fraxinus palissae<\/em> \u0219i Fraxinus angustifolia<\/em>. P\u0103durea Br\u0103deanu, rezerva\u021bie forestier\u0103 cu suprafa\u021ba de 2,1 ha, reprezint\u0103 un rest al vegeta\u021biei lemnoase din silvostepa Munteniei, apar\u021bin\u00e2nd, din punct de vedere fitogeografic, p\u0103durilor de stejar brumariu. <\/p>\n Zona dealurilor subcarpatice \u0219i zona de munte sunt ocupate de p\u0103duri etajate astfel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor \u0219i etajul tuf\u0103ri\u0219urilor sau subalpin. Zona subcarpatic\u0103 este acoperit\u0103 predominant de stejar \u00een amestec cu fagul. Sub influen\u021ba fohnului \u0219i datorit\u0103 unor condi\u021bii topoclimatice specifice, \u00een zona colinar\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc specii de nuan\u021b\u0103 submediteraneean\u0103-pontic\u0103: c\u0103rpini\u021ba (Carpinus orientalis<\/em>), scumpia (Cotinus coggygria<\/em>), liliacul s\u0103lbatic (Syringa vulgaris<\/em>), mojdreanul (Fraxinus ornus<\/em>), stejarul pufos (Quercus pubescens<\/em>), cerul (Quercus<\/em> \u00centre 600 -1200 m altitudine se g\u0103se\u0219te regiunea dealurilor \u00eenalte unde cresc fagul, carpenul, teiul alb, paltinul, mesteac\u0103nul, darmozul (Viburum lantana<\/em>), cru\u0219inul (Rhamnus frangula<\/em>) \u0219i lianele Hedera helix<\/em> \u0219i Clematis Vitalba<\/em>. \u00cen lumini\u0219uri se afl\u0103 speciile de flori s\u0103biu\u021b\u0103 (Gladiolus imbricatus<\/em>), pana zbur\u0103torului (Cynanchum vincetoxicum<\/em>), s\u00e2nziana (Galium odoratum<\/em>), aliorul (Euphorbia amigdaloides<\/em>), trep\u0103d\u0103toarea (Mercurialis perennis<\/em>); \u00een f\u00e2ne\u021bele de pe B\u00e2sca Mare: murul (Rubus sulcatus<\/em>), fragul (Fragaria vesca<\/em>), n\u0103valnicul (Pteridium aquilinum<\/em>) \u0219.a.<\/p>\n \u00cen p\u0103durile de fag \u0219i de brad, \u00een locuri umbroase \u0219i umede, cresc diverse specii de ciuperci, mu\u0219chi \u0219i ferigi (Driopteris filix-mas<\/em>, Equisetum<\/em>). \u00cen unele sectoare peste jum\u0103tate din arboret \u00eel constituie bradul. La aceast\u0103 altitudine, \u00een p\u0103durea de fag cresc anemone, pochivnic (Asarum europaeum<\/em>), leurda (Allium ursinum<\/em>), socul rosu. \u00cen locuri cu exces de umiditate se pot \u00eent\u00e2lni Athyrium filix-femina<\/em>, Myosotis palustre<\/em>, Filipendula ulmaria<\/em>, Equisetum silvaticum<\/em>, briofitele Mnium punctatum<\/em>, Fissidens cristatus<\/em> \u2013 plante hidrofile.<\/p>\n Etajul zonei subalpine este reprezentat de paji\u0219ti \u00eentinse cu ierburi \u0219i tuf\u0103ri\u0219uri. Pe versan\u021bii nordici predomin\u0103 ienup\u0103rul pitic (Juniperus communis<\/em>). Pe versan\u021bii sudici \u0219i sud-estici cresc afinul (Vaccinium myrtillus<\/em>), merisorul (Vaccinium vitisidaea<\/em>) \u0219i spre poale, pe terenuri abrupte \u0219i umede, arinul verde (Alnus viridis<\/em>), care formeaz\u0103 aici grupuri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care opre\u0219te declan\u0219area eroziunilor \u0219i alunec\u0103rilor de teren.<\/p>\n (Creative Image foto<\/em>)<\/p>\n <\/p>\n (Creative Image foto<\/em>)<\/p>\n <\/p>\n (Creative Image foto<\/em>)<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Jude\u021bul Buz\u0103u nu prezint\u0103 specii caracteristice, dar fauna este foarte variat\u0103. Printre nevertebratele terestre \u00eent\u00e2lnite aici se num\u0103r\u0103 o serie de molu\u0219te (Helicella, Helix pomatia, Ena montana<\/em>), insecte, arahnide diverse, printre care o men\u021biune aparte o merit\u0103 scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus<\/em>). Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca brun\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, salamandra, brot\u0103celul, broasca ro\u0219ie de munte), reptile (\u0219op\u00e2rla cenu\u0219ie, gu\u0219terul, \u0219op\u00e2rla de munte, \u0219erpi nevenino\u0219i \u0219i, mai rar, vipere), p\u0103s\u0103ri (vrabia, bufni\u021ba, cucuveaua, \u0219oimul, grangurul, gai\u021ba, pup\u0103za, pi\u021bigoiul, sitarul, cucul, cioc\u0103nitoarea pestri\u021b\u0103, cioc\u0103nitoarea verde rom\u00e2neasc\u0103, mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een restul \u021b\u0103rii, privighetoarea, mierla, forfecu\u021ba, corbul (Corvus corax<\/em>) ocrotit de lege, eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos<\/em>) ocrotit\u0103 de lege, coco\u0219ul de munte ocrotit de lege, mamifere (orbetele, pop\u00e2nd\u0103ul, h\u00e2rciogul, c\u00e2rti\u021ba, liliacul, \u0219oarecele de c\u00e2mp, \u0219oarecele de p\u0103dure, dihorul, iepurele, veveri\u021ba, pisica s\u0103lbatic\u0103, r\u00e2sul (Lynx Lynx<\/em>), bursucul, lupul, vulpea, mistre\u021bul, cerbul, ursul (Ursus arctos<\/em>) ocrotit de lege, de asemenea.<\/p>\n \u00cen apele curg\u0103toare \u0219i \u00een lacuri sunt multe specii de viermi, molu\u0219te, crustacee, amfibieni \u0219i pe\u0219ti (caras, crap, biban \u0219i chiar p\u0103str\u0103v \u0219i lipan).<\/p>\n\n
Resurse naturale<\/h3>\n
Flora<\/h3>\n
\ncerris<\/em>), garni\u021ba (Quercus fraenetto<\/em>), aliorul de step\u0103 (Euphorbia steposa<\/em>), migdalul pitic (Amigdalus nana<\/em>), c\u00e2rcelul (Ephedra distachia<\/em>), jale\u0219ul plecat (Salvia nutana<\/em>), unghia g\u0103ii (Astragalus dasyantus<\/em>), m\u0103ciuca ciobanului (Echinops ruthenicus<\/em>).<\/p>\nFauna<\/h3>\n