Mănăstiri din judeţul Buzău

 

Se poate spune că judeţul Buzău are comori ale ortodoxiei româneşti, unele cu o vechime impresionantă. Adevărată carte de vizită a acestor meleaguri, mănăstirile buzoiene sunt locuri de o inegalabilă încărcătură spirituală pe care vă îndemnăm să le vizitaţi.

 

MĂNĂSTIREA CIOLANU

Considerată cea mai de seamă mănăstire de călugări din Eparhia Buzăului şi Vrancei şi, totodată, este unul dintre aşezămintele monahale importante din cuprinsul Patriarhiei Române. A luat fiinţă în secolul al XVI-lea, pe locul unei sihăstrii mai vechi, pe culmea Dealului Ciolanu care a dat, apoi, numele mănăstirii. Istoricul Constantin C. Giurescu arată că anul întemeierii este 1570, deşi biserica veche a Mănăstirii Ciolanu, având hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, datează din 1589-1590 şi a fost ctitorită, potrivit unei vechi şi puternice tradiţii, de către Doamna Neaga – soţia voievodului muntean Mihnea al II-lea. Biserica mare are hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, fiind ctitorită de episcopul Chesarie al Buzăului, în anul 1828. În Mănăstirea Ciolanu este amenajat un muzeu cu exponate din secolele XVIII-XIX.

Adresa: comuna Tisău, judeţul Buzău

Hramul tradiţional: 15 august – Adormirea Maicii Domnului

Indicații de orientare: Accesul se face dinspre Buzău pe DJ 100H (spre Tisău) apoi pe DJ 203G sau dinspre comuna Măgura, de pe DN 10 Buzău – Braşov se intră pe DJ 203G.

Distanțe

  • 34 km – de municipiul Buzău
  • 145 km – de Braşov
  • 140 km – de Bucureşti
  • 10 km – de Centrul de Informare Turistică Măgura

Pentru vizionarea unui material video despre Mănăstirea Ciolanu, vă rugăm să accesați următorul link: https://youtu.be/oQjbhIXuNdw

 

MĂNĂSTIREA CÂRNU 

Este cel mai vechi aşezãmânt monahal de pe Valea Buzăului, datând din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Biserica are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi a fost ctitorită de voievodul Petru cel Tânăr, împreună cu mama sa – Doamna Chiajna, între anii 1559-1568. Aici a vieţuit, o perioadă, Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi (de la Neamţ). Din iniţiativa arhiepiscopului Epifanie, la Mănăstirea Cârnu, au fost construite două paraclise, mai multe chilii şi anexe gospodăreşti.

Adresa: comuna Pănătău, judeţul Buzău

Hramul: 8 noiembrie – Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil

Indicații de orientare: Accesul se face de pe DN 10 Buzău – Braşov, din dreptul localităţii Pătârlagele, pe direcţia localităţilor Zahareşti, Măguricea şi Tega (DC 72).

Distanțe

  • 69 km – de municipiul Buzău
  • 115 km – de Braşov
  • 140 km – de Bucureşti

 

MĂNĂSTIREA RĂTEŞTI

Cel mai important aşezământ monahal de călugăriţe din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, mănăstirea este atestată documentar întâi ca schit, în anul 1634. În anul 1844, episcopul Chesarie al Buzăului ctitoreşte biserica mare a mănăstirii, cu hramurile „Sfânta Treime” şi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir”, pictura fiind executată de Nicolae Teodorescu pitarul, ajutat de nepotul său, Gheorghe Tattarescu. În anul 1867, s-a ridicat, în cimitir, biserica „Învierea lui Lazăr”. După ce ansamblul mănăstiresc de la Răteşti a fost grav afectat de alunecările de teren din vara anului 2014, obştea monahală a fost transferată din vechea vatră în cele două corpuri de clădire ale fostului seminar monahal, din apropierea mănăstirii.

Adresa: satul Răteşti, comuna Berca, judeţul Buzău

Hramuri: Sfânta Treime – luni, după Pogorârea Sfântului Duh; 26 octombrie – Sf. Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir

Indicații de orientare: Accesul se face de pe DN 10 Buzău – Braşov, din dreptul localităţii Sătuc, apoi pe DJ 203L (Berca spre satul Răteşti)  şi DC 194.

Distanțe

  • 29 km – de municipiul Buzău
  • 144 km – de Braşov
  • 137 km – de Bucureşti

 

MĂNĂSTIREA BARBU

A fost înfiinţată, ca schit de călugări, în anii 1664-1669, de către marele căpitan Barbu Bădeanu. Desfiinţat în 1861, prin legea secularizării averilor mănăstireşti, Schitul Barbu devine biserică de mir. În anul 1871, episcopul cărturar Dionisie Romano al Buzăului reînfiinţează Schitul Barbu ca aşezământ monahal de călugăriţe. Biserica veche – monument istoric – are hramul „Sfântul Arhanghel Mihail” şi datează, în parte, din anul 1669. În 1996, a fost construit şi pictat paraclisul cu hramul „Izvorul Tămăduirii” şi o clădire pentru chilii.

Adresa: satul Leiculeşti, comuna Tisău, judeţul Buzău

Hramul: 8 noiembrie – Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil

Indicații de orientare: Accesul se face dinspre Buzău, de pe DN 10 pe DJ 100H (spre Tisău) apoi pe DJ 203G, spre Leiculeşti sau dinspre comuna Măgura, de pe DN 10 Buzău – Braşov se intră pe DJ 203G.

Distanțe

  • 27 km – de municipiul Buzău
  • 144 km – de Braşov
  • 120 km – de Bucureşti

 

MĂNĂSTIREA POIANA MĂRULUI

A fost întemeiată de către Cuviosul Stareţ Vasile, în anul 1730, fiind începută cu cheltuiala domnitorului Nicolae Mavrocordat al Ţării Româneşti (ianuarie-noiembrie 1716; 1719-1730). Mănăstirea Poiana Mărului are trei biserici: „Naşterea Maicii Domnului”, „Tuturor Sfinţilor” şi paraclisul cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie” – ctitorit în anul 1994. În secolele XVIII-XIX, Schitul Poiana Mărului a fost aşezământul monahal ce s-a remarcat prin practicarea rugăciunii inimii, prin copierea mai multor scrieri filocalice şi printr-o profundă viaţă duhovnicească – toate datorate Sfântului Cuvios Vasile. În anul 2001, în apropierea Mănăstirii Poiana Mărului, a fost ctitorit Schitul «Schimbarea la Faţă» –Muntioru.

Adresa: comuna Bisoca, judeţul Buzău

Hramuri: 25 aprilie – Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului; 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului

Indicații de orientare: Accesul se face dinspre Buzău pe DJ 203K (până la Niculeşti-Vintilă Vodă) apoi pe DJ 204C spre Bisoca.

Distanțe

  • 69 km – de municipiul Buzău
  • 195 km – de Braşov
  • 179 km – de Bucureşti

 

MĂNĂSTIREA GĂVANU

Îşi are obârşia ca schit, consemnată indirect, într-un prim document din anul 1764 (preotul istoric bisericesc Gabriel Cocora aminteşte anul 1705), cea dintâi mărturie sigură fiind un act de danie din 1795. În anul 1821, o incursiune a turcilor – în urmărirea grecilor eterişti – se încheie cu incendierea şi distrugerea aşezământului călugăresc. Refăcut după 1821, schitul îşi înalţă o nouă biserică, de lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, existentă şi astăzi, datând din 1828, pictată în anii 1850-1860. După 1990, aici, s-au construit paraclisul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” şi chilii.

Adresa: satul Jgheab, comuna Mânzăleşti, judeţul Buzău

Hramul: 15 august – Adormirea Maicii Domnului

Indicații de orientare: Accesul se face dinspre Buzău pe DJ 203K (până la Mânzăleşti) apoi pe DJ 204M şi DC 102, spre Jghiab.

Distanțe

  • 63 km – de municipiul Buzău
  • 195 km – de Braşov
  • 177 km – de Bucureşti

 

MĂNĂSTIREA “SFÂNTA TREIME” – PODU BULGARULUI

A fost întemeiată în anul 1946. Biserica mare, din lemn, construită între anii 1946-1948, are hramul „Sfânta Treime”, iar paraclisul, zidit şi pictat în anii 1992-1993, se află rânduit sub ocrotirea duhovnicească a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Adresa: comuna Podgoria, judeţul Buzău

Hramul: Sfânta Treime – luni, după Pogorârea Sfântului Duh

Indicații de orientare: Accesul se face dinspre Buzău pe DN E 85 Buzău – Râmnicu Sărat

Distanțe

  • 38 km – de municipiul Buzău
  • 198 km – de Braşov
  • 157 km – de Bucureşti

 

Informaţii utile

Pentru informaţii detaliate poate fi contactată şi ARHIEPISCOPIA BUZĂULUI ŞI VRANCEI

Adresa: Aleea Episcopiei, nr. 3, municipiul Buzău, jud. Buzău, cod 120024

Tel./Fax: 0238-413608

E-mail: arhiepiscopiabzvn@yahoo.com, contact@arhiepiscopiabzvn.ro

Website: www.arhiepiscopiabzvn.ro

  

Ştiaţi că…

…La Mănăstirea Ciolanu au fost aduse din Grecia, în jurul anului 1830, moaştele mai multor sfinţi care se află într-o raclă, în biserica mare. Astfel, mănăstirea se bucură de ocrotirea Sfinţilor Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit şi Parascheva.

Mănăstirea Răteşti găzduieşte, în micul său muzeu, o colecţie de carte veche, între cele mai importante numărându-se Tetravanghelul copiat în anul 1780 şi Biblia poliglotă, tipărită la Paris, în anul 1629.

…La Mănăstirea Poiana Mărului, în biserica mică, există o icoană a Maicii Domnului cu pruncul, despre care se spune că este făcătoare de minuni. În această icoană, Maica Domnului are o tăietură pe frunte şi picuri de sânge imprimaţi pe pânză. Se spune că în timpul uneia din invaziile turceşti, unul dintre soldaţii turci a lovit cu sabia icoana Maicii Domnului, dar a fugit înspăimântat când a văzut sânge curgând din cele două crestături care se observă şi astăzi pe faţa icoanei.

 

Galerie foto:

Foto – sursa : Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei