Județul Buzău

Localizare geografică

Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44′ şi 45 49′ latitudine nordică şi între 26 04′ şi 27 26′ longitudine estică.

Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

Judeţul Buzău face parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brăila.

Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară:

 

  • Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre Suceava, Bacău, Focşani;
  • DN 1B spre Ploieşti;
  • DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului);
  • DN 2B spre Brăila;
  • Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană (Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Suceava).

 

Suprafaţa judeţului

Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaţa ţării). Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor. Dispunerea armonioasă a celor trei forme de relief caracterizează judeţul Buzău: la nord se găsesc Munţii Buzău, parte din Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

După modul de folosinţă, suprafaţa judeţului Buzău se împarte în:

1. Suprafaţa agricolă 4.023,7
din care:

– arabil

– păşuni

– fâneţe

– vii şi pepiniere viticole

– livezi şi pepiniere pomicole

 

2.565,6

896,4

287,5

161,9

112,3

   
1. Suprafaţa neagricolă 2.078,9
din care:

– păduri

– ape

– neproductiv

– drumuri

– construcţii

 

1.637,1

113,2

82,3

89,7

156,6

 

 Infrastructura

Infrastructura judeţului Buzău se prezintă astfel:

  • Numărul de locuinţe: 188.761
  • Lungimea căilor ferate: 232 km
  • Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DC – 1.395 km
  • Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km
  • Din care modernizate: 321 km
  • Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi)
  • Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi)
  • Kilometri conducte gaze: 339,2 km

 

Clima

Clima este temperat continentală la fel ca în toată ţara, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului). Temperaturile medii variază între 12 grade Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se înregistrează în iulie, până la 37 grade Celsius, în timp ce temperaturile minime se înregistrează în februarie – 26 grade Celsius. Media anuală a precipitaţiilor este între 400 mm şi 500 mm.

 

Relieful

Relieful este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel, în nord domină înalţimile Munţilor Vrancei şi Buzăului (cu vârful Penteleu de 1.772 m, şi vârful Lăcăuţi, de 1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, Istriţa cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Române, cu caracter piemontan şi Câmpia Buzăului (cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estica, pe direcţia vest-sud), Gherghiţei, Râmnicului.

 

Localităţi

Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Buzău are 87 localităţi, din care:

  •   2 municipii – Buzău (oraşul de reşedinţă al judeţului) şi Râmnicu Sărat;
  •   3 oraşe – Nehoiu, Pogoanele şi Pătîrlagele;
  •   82 comune cu 482 de sate.

 

Scurt istoric

Scurt istoric

Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române, conservă vestigii care atestă existenţa omului în regiune din timpuri imemoriale. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeţului, cât şi obiecte ceramice din Neolitic şi Epoca Bronzului aparţinând Culturilor Boian, Gumeşti şi Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite în regiunea de dealuri, care împreună cu ruinele campului roman de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităţii vieţii şi civilizaţiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzău) a fost pentru prima dată menţionat în scris într-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisă lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, în anul 376 d.Hr. Scrisoarea  menţionează existenţa, pe malurile râului Mousaios, a unei aşezări urbane (polis) numită tot Mousaios (Buzău). Documentul se găseşte în Biblioteca Vaticanului.

 

Cultura

Meleagurile Buzăului au dat ţării nume de rezonanţă în politică, literatură, artă, arhitectură, ştiinţă. Sunt binecunoscuţi paşoptiştii şi unioniştii Scarlat Voinescu, Costache Ciochinescu, Neagu Benescu, Petru Suciu Mureşan sau Dimitrie Racoviţă. În pictură au strălucit Nicolae Teodorescu, şeful şcolii de zugravi de subţire, înfiinţată la Buzău în 1831, între elevi numărându-se şi nepotul său Gheorghe Tattarescu, Ion Andreescu, profesor la Buzău între anii 1872 şi 1878, Ştefan Popescu, Grigore Negoşanu, Constantin Petrescu-Dragoe, Adina-Paula Moscu şi Alexandru Moscu, muzicienii Nicolae şi Maria Severeanu, prof. Ioan Vicol, pianistul George Moscu, baritonul Aurelian Costescu Duca, Nicu Poenaru şi inegalabilul Nicolae Leonard, care a copilărit de la 6 ani în oraşul Buzău. Nu trebuie să-i dăm uitării pe cunoscuţii slujitori ai Thaliei, Nicolae Niculescu-Buzău, Nicolae Petre Rusu-Ciucurete, Vladimir Maximilian, George Ciprian, patronul spiritual al teatrului profesionist de la Buzău (înfiinţat în 1995, inaugurat la 5 aprilie 1996).

În literatură, începând cu Mitrofan şi Dionisie Romano, episcopi, şi continuând cu Vasile Cârlova, primul poet modernist, amintim pe Vasile Voiculescu, Ion Caraion, Ion Baieşu, Radu Cârneci, Laurenţiu Ulici, Passionaria Stoicescu, Denisa Comănescu-Prelipceanu şi mulţi alţii. Ştiinţa este strălucit reprezentată prin savanţi de renume şi cu contribuţii însemnate în domeniile lor de activitate. Nicolae Vaschide, ajuns director la Sorbona, prof. univ. Constantin Sudeţeanu, academicienii Radu Vlădescu şi Traian Săvulescu, renumitul oculist Nicolae Manolescu şi, nu în ultimul rând, laureatul premiului Nobel pentru medicină, George Emil Palade, strălucit elev al cunoscutului liceu „Bogdan Petriceicu Hasdeu”.

La Buzău s-au înfiinţat şi au activat societăţi şi asociaţii culturale între care, în 1893, filiala Ateneului, prima asociaţie a învăţătorilor „Solidaritatea” (1882), germenele asociaţiei profesionale pe ţară, societăţi literare, muzicale şi ştiinţifice, ceea ce conferă Buzăului un loc important între centrele de cultură şi spiritualitate ale ţării. A pulsat aici şi o puternică viaţă politică, la Buzău constituindu-se şi activând secţiuni ale majorităţii formaţiunilor politice cunoscute – Partidul Conservator (19 februarie 1902), Partidul Ţărănesc (30 decembrie 1918), Partidul Naţional Ţărănesc (1927), Partidul Naţional Liberal (1882), Partidul Poporului, Partidul Naţional Agrar, Partidul Naţional Creştin, Partidul Socialist şi altele. S-a desfăşurat în timp o acerbă concurenţă politică, fricţiuni şi chiar conflicte soldate cu victoria celor mai tari. Dintre oamenii politici pe care documentele vremii îi consemnează frecvent amintim pe conservatorii Alexandru Marghiloman şi Emil Teodoru, ţărăniştii Anton Filoti, Apostol Albu, D. Şerbescu-Lopătari, Vasile Antonescu, Pompiliu Ioaniţescu, fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne, liberalii Constantin Angelescu, Justin Stanescu, George Dunca, Alexandru Ionescu Brădeanu, Mircea Cătuneanu etc.