Scurtă descriere
Comuna Gura Teghii este situată în partea de nord a județului Buzău, pe cursul râului Bâsca Rozilei, la poalele Masivului Penteleu. Localitatea se întinde pe o suprafață de 46 500 ha, fiind cea mai întinsă comună din județ și a treia din țară, având în componența sa teritorială, următoarele așezări sătești, din aval în amonte: Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii, Varlaam, Vadu Oii și Secuiu.
Masivul Penteleu, aerul puternic ozonificat, casele tradiționale, dar și obiceiurile locului, fac din această comună un loc unic, de poveste, un loc al legendelor ancestrale, care oferă turiștilor sentimentul întoarcerii în timp.
Cele mai importante atracții turistice din această zonă sunt: Conacul lui D.D. Maican, Piatra Corbului, Stânca lui Persescu, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Aria naturală protejată ROSCI 0190 Penteleu și Rezervația naturală Milea-Viforâta.
Conacul lui D.D. Maican este situat în satul Varlaam și a fost construit în anul 1903 de către meșteri italieni din piatră frumos ornamentată. Clădirea i-a aparținut colonelului Dumitru Dumitrescu Maican și este un monument arhitectural al stilului brâncovenesc.
În satul Păltiniș puteți să descoperiți Piatra Corbului, un loc stâncos de unde au fost extrase în trecut cantități importante de chihlimbar. Piatra Corbului este considerată ca fiind cea mai mare formațiune stâncoasă din județ, impresionând orice turist prin prezența sa impunătoare.
Stânca lui Persescu este un martor de eroziune alcătuit din gresii paleogene, dar și un promonitoriu care oferă posibilitatea vederii panoramice a localității Gura Teghii. Această stâncă a găzduit la jumătatea secolului XIX un han pentru odihnă și recreere construit de Enache Persescu, unde bolnavii erau tratați cu „aer și zer”. Puteți să încercați și astăzi terapia cu zer, o tradiție veche cu rol curativ, care are următoarea atestare documentară: „Pe la 1850 exista deja o stațiune balneară, a doua stațiune ca importanță din Țara Românească. Unul din locurile unde se făcea terapia cu zer a fost Hanul lui Persescu”(Basil Iorgulescu – „Dicționar geografic, statistic, economic și istoric al județului Buzeu”, 1892). Aici se practicau curele cu lapte, zer și aer. Printre cei care s-au bucurat de efectele miraculoase ale acestor cure, se numară scriitorul Alexandru Vlahuță și omul politic Alexandru Odobescu. Astăzi, hanul nu mai există, singura mărturie a lui rămânând Stânca lui Persescu.
Biserica din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” se află în satul Gura Teghii și a fost ctitorită în secolul al XIX lea, în jurul anului 1876.
Aria naturală protejată ROSCI 0190 Penteleu este inclusă în Rețeaua europeană Natura 2000, se întinde pe o suprafață de 11 268 hectare și cuprinde Masivul Penteleu, al cărui vârf înregistrează altitudinea maximă din județul Buzău: 1772 m (Vârful Penteleu).
Turiștii pasionați de drumeții și aventură, pot să străbată cele 2 trasee turistice din situl Penteleu care traversează habitatele naturale ale celor mai reprezentative specii din sit: Traseul Vulturului Ilie și Drumul Căprioarelor din Penteleu. Fiecare traseu are durata de aproximativ 9-10 h și un grad mediu de dificultate.
Rezervația naturală Milea-Viforâta are statutul de arie naturală protejată de interes județean și este situată pe partea sudică a muntelui Viforâta din Masivul Penteleu. Rezervația se întinde pe o suprafață de aproximativ 165 de hectare și este formată din brazi și molizi seculari de talie foarte mare (40-50 m înălțime).
Frumusețea cadrului natural al acestei zone este completată de următoarele obiective turistice: Stânca lui Vișan, Lacul Negru care se află în masivul Penteleu, sub muchia Steghii, la 1050 m altitudine, în mijlocul unei păduri, Lacul Roşu care este situat sub culmea Penteleu, la N-E de vârful principal, la altitudinea de 1510 m, cu ochiuri de apă existente preponderent în timpul primăverii, Lacul Hânsaru, un lac de alunecare format pe pârâul Gotiş, afluent al râului Bâsca Rozilei și Poiana cu narcise din Masivul Penteleu.
O altă atracție turistică a localitații Gura Teghii o reprezintă casele tradiționale care sunt construite din lemn, cu cerdac ornat cu motive florale traforate în scândură. De asemenea, tradițiile și obiceiurile locale sunt păstrate cu sfințenie.
În luna mai, cei prezenți pe aceste meleaguri pitorești, se pot bucura de Serbarea Folclorică „Pe urme de baladă”, o sărbătoare veche de 50 de ani, închinată haiducului buzoian Gheorghelaș care a luptat în oastea lui Tudor Vladimirescu.
Indicații de orientare:
Pentru a ajunge în comuna Gura Teghii, trebuie să intrați pe DN 10 Buzău-Brașov, iar în dreptul localității Nehoiașu urmați DJ 203K și DC 173. Localitatea este situată la aproximativ 87 km de municipiul Buzău și 13 km de orașul Nehoiu.
Informații utile:
- În satul Gura Teghii a fost înființat Centrul de Vizitare și Informare al sitului ROSCI 0190 Penteleu, unde găsiți informații despre traseele montane, fauna și flora din zonă și activitățile pe care le puteți desfășura. De asemenea, la centru puteți să vizionați materiale video despre localitatea Gura Teghii, Aria naturală protejată ROSCI 0190 Penteleu și împrejurimi.
- Vă rugăm să contactați Centrul de Vizitare și Informare Penteleu pe pagina de Facebook: Centrul de vizitare Penteleu sau pe adresa de mail: infopenteleu@yahoo.ro. Centrul funcționează după următorul program: este deschis de luni până joi între orele 08:00-16:30, respectiv vineri între orele 08:00-14:00, iar sâmbăta și duminica este închis.
- În localitatea Gura Teghii funcționează 5 structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare.
Știați că…
- Localitatea Gura Teghii este inclusă în ghidul oficial al celor mai frumoase sate din România?
- Denumirea localității provine de la gura de vărsare a pârâului Tega, care izvorăște din muntele cu același nume?
- Există un “drum al războiului”, ce datează din anul 1916, pe traseul Valea Paltinișului-Muntele Tega-Muntele Podu Calului, unde urmele luptelor din Primul Război Mondial sunt încă vizibile?
Material realizat cu sprijinul Centrului de Vizitare și Informare al sitului ROSCI 0190 Penteleu
Galerie Foto:
Surse foto: Otoiu Ovidiu, Lucia Brătilă, Teodor Cardei, Ionuț Brătilă, Societatea Exploratorilor